Diareea acută infecţioasă: cauze, simptome, tratament

 

Descriere generala

Diareea reprezinta eliminarea prea rapida a unor scaune prea moi, uneori apoase. Cauza diareei este adeseori o infectie.

Aproape oricine se confrunta cu diareea intr-un anume moment din viata. Deseori, simptomele apar dupa/ in timpul vacantelor (”diareea calatorului”). Atunci cand are o cauza infectioasa, boala se transmite prin contactul cu o persoana care are deja diaree sau prin consumul de alimente/ apa contaminate.

In medie, un adult se confrunta cu patru episoade de diaree anual. Majoritatea cazurilor se rezolva de la sine in cateva zile, fara tratament medicamentos. Diareea cu debut rapid, ale carei simptome se remit in cel mult doua saptamani este considerata ”acuta”. Persistenta simptomelor peste patru saptamani incadreaza boala ca fiind cronica.

Diareea acută infecţioasă: cauze

Exista variate situatii in care poate apare diareea. Una din cauzele principale este reprezentata de patrunderea in tractul digestiv al diferitilor agenti infectiosi:

– un virus, precum rotavirus, Norwalk, enterovirus, virus hepatitic

– o bacterie, precum E. Coli, Salmonella, Shigella, Clostridium sau Vibrio cholerare

– un parazit, precum Giardia, Amoeba.

 

Diareea acută infecţioasă: factori de risc/ cai de transmitere

Transmiterea se face prin ingestia agentului infectios provenit de la o persoana care este deja bolnava sau din alimente/apa contaminate. Au un risc crescut de imbolnavire cei care nu respecta regulile de igiena personala, care consuma alimente nespalate/ insuficient preparate termic sau contaminate dupa ce au fost preparate, cei care beau apa din surse contaminate, copiii inclusi in colectivitate, persoanele care calatoresc frecvent (”diareea calatorului”).

De asemenea, scaldatul in ape contaminate poate constitui un factor de risc. O mentiune aparte o are enterocolita provocata de Clostridium difficile, ale carei simptome se instaleaza de obicei la pacientii care iau sau au luat recent tratamente cu antibiotice. Boala este moderat-severa, in cazuri rare are potential letal. Persoanele contaminate pot raspandi la randul lor infectia celor din jur.

 

Diareea acută infecţioasă: simptome

Pot fi moderate sau severe. In forma moderata, pacientul are cateva scaune de consistenta scazuta, dar in rest se simte bine. In formele severe, se elimina si cate 20 de scaune diareice/ zi, apoase, la fiecare 20-30 de minute. Alte simptome pot fi: dureri/ crampe abdominale, balonare, febra, varsaturi, prezenta de mucus/ sange in scaun.

Din cauza pierderii masive de fluide si electroliti, pacientul se poate deshidrata. Deshidratarea este periculoasa mai ales la varstnici, copii mici, gravide.

 

Diareea acută infecţioasă: investigaţii

De cele mai multe ori, diareea se remite fara a fi nevoie de investigatii medicale. In cazuri grave sau cand simptomele persista, medicul poate recomanda analize de depistare a virusurilor/ bacteriilor, parazitilor in materiile fecale (coprocultura, exament coproparazitologic, depistarea virusurilor sau a toxinei Clostridium difficile, antigen Giardia).

Rareori, sunt necesare analizele de sange; ele pot indica inflamatia, cresterea numarului de globule albe, scaderea nivelului electrolitilor datorita deshidratarii.

 

Diareea acută infecţioasă: diagnostic

Se stabileste pe baza anamnezei si a examenului clinic. Daca pacientul a consumat alimente suspecte, a baut apa din surse neautorizate, a intrat in contact cu alte persoane cu diaree sau a calatorit recent este foarte probabil ca etiologia bolii sa fie infectioasa. Din analizele de laborator ale materiilor fecale se poate stabili agentul cauzal.

Examinarea pacientului poate evidentia semnele deshidratarii: scaderea tensiunii arteriale, uscarea pielii si a mucoaselor, culoarea inchisa a urinei.

 

Diareea acută infecţioasă: tratament

Cea mai importanta masura este rehidratarea. Se va incepe cu apa/ ceai de menta neindulcit, administrate in cantitati mici, cat mai des. In farmacii se gasesc solutii gata preparate (ORS) ce contin apa si electroliti, mult mai eficiente, destinate rehidratarii orale. O metoda de evaluare a eficientei rehidratarii este monitorizarea culorii urinei, aceasta ar trebui sa revina la  nuanta galben deschis. Sunt permise/recomandate alimente precum orezul fiert, pastele fierte, branza de vaci, sticks-uri, grisine, banane, mere coapte, supa de pui, legume fierte. La prepararea alimentelor se va adauga sare. Pe masura ce scaunele se normalizeaza se revine treptat la alimentatia normala. Pentru formele usoare de diaree se pot administra medicatie ce se elibereaza fara prescriptie medicala precum diosmectita, loperamid.

In cazuri severe sau de persistenta a simptomelor, la varstnici, gravide, persoane cu imunitatea scazuta este necesar sa va prezentati la medic. Acesta va decide daca este nevoie de administrarea unui antibiotic (precum ciprofloxacina, metronidazol).

De asemenea, din cauza riscului de aparitie a enterocolitei cauzate de Clostridium difficile e recomandat sa va adresati medicului daca simptomele au aparut in cursul/ dupa administrarea unui tratament cu antibiotice.

 

Diareea acută infecţioasă: evolutie/ complicatii

De cele mai multe ori, enterocolita acuta se vindeca de la sine, fara tratament. In 5-10% din cazurile de enterocolite bacteriene (rareori dupa cele virale sau parazitare) pot aparea simptome functionale digestive ce se incadreaza in sindromul intestinului iritabil. Rareori apar complicatii precum inflamatii ale articulatiilor (artrite reactive dupa infectia cu Salmonella, Shigella sau Yersinia), perforarea intestinelor/ deces (in diareea asociata cu Clostridium), afectarea sistemului nervos central (sindrom Guillain- Barre, in infectia cu Campylobacter).

 

Diareea acută infecţioasă: profilaxie

Cea mai buna metoda de profilaxie o reprezinta apa si sapunul. Nu consumati alimente nespalate, insuficient preparate termic si nu beti apa din surse neautorizate.

 

Diareea acută infecţioasă: recomandari medicale

De cele mai multe ori, nu este necesara prezentarea la medic. Daca simptomele nu se remit in cateva zile, starea generala se altereaza, febra persista sau au aparut in timpul/dupa administrarea antibioticelor, este recomandat sa va prezentati la mediul generalist/ de familie/ internist/ gastroenterolog. De asemenea, este indicat sa fiti consultati de catre medic daca sunteti insarcinata, in varsta sau suferiti de boli cronice debilitante.